stele numai cerul are

m-am pornit cu steaua
am luat-o din timp
sunt mulţi care aşteaptă o urare mi-am
zis şi făcut
primul mi-a răspuns de sus
din balcon
ce vrei mă e iulie
adevărat dar eu nu vreau să întârzii
că nu ştiu câte zile de
apoi
Dumnezeu se naşte în fiecare
zi pentru mine
mai departe
nu mă aştepta nimeni dar eu am bătut
am bătut până când
toate clopotele din oraş
s-au pornit
ca şi când cineva a plecat în steaua lui

am văzut că şi alţii
după mine cu steaua treceau pe la aceleaşi porţi
închise ca intrarea în rai
una câte una stelele au dispărut

doamne ce mă fac eu cu atâta întuneric

Ottilia Ardeleanu

(14 iulie 2015)

fata asta

(Corei)

de la suflet bun
a trecut la suflet voievodal

cred că totul ţine de chimie
elementele ei naturale
au dezvoltat o reacţie
de optimizare

să nu mai spună cineva că
omul nu e schimbător
de valoare

Ottilia Ardeleanu
(20 iulie 2015)

efect

mi-ar fi plăcut să mă iubeşti
într-atât să nu-mi fie teamă
că altcineva ar putea să mă iubească
mai mult
ai lăsat îmbrăţişarea în vânt
ca pe o barcă luată de curent până dispare
într-o gură mare de apă soarelui aprins
la faţă singurătatea mea nu-şi găseşte locul
cum niciun sfânt în piele de păcătos
zilele sunt ploi de vară prea repezi
nu curăţă şi nu răcoresc
atât
mi-ar fi plăcut încălzirea ta
globală pe trupul moale să simt
degetele lăsând gropi
fericirea din tine

Ottilia Ardeleanu

(29 iulie 2015)