Superstiţii de Sânzâiene; şi la Craiova

preluat din

http://www.tirgumureseanul.ro/detali-stire/lista/eveniment/articol/superstitii-de-sanzaiene.html

Creştinii sărbătoresc mâine, 24 iunie, Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, cel care l-a botezat pe Iisus Hristos. Însă, în popor, sărbătoarea e numită Sânzâienele şi are obiceiuri practicate încă în unele zone ale ţării. Etnologii spun că Sânzâienele, sărbătorite mâine, 24 iunie, sunt o sărbătoare a Soarelui, a binelui. „Sânzâinele îşi au obârşia înainte de creştinism. Sunt asociate cu soarele. În vechime se spune că erau preotese ale Soarelui, că trăiau în păduri şi o slujeau pe Diana, zeiţa vânătorii la romani”, explică etnologul maramureşean Janeta Ciocan. Mai ales că acum, în luna iulie, Soarele stă cel mai mult pe cer, după care ziua începe să scadă. Sânzâinele, spre deosebire de iele, sunt zâne bune, umblă noaptea şi dau puteri oamenilor, animalelor şi plantelor. „Oamenii fac ceai din sânzâiene şi îl beau, le dau flori de sânzâine animalelor să mănânce ca să fie apărate de boli”, mai povesteşte Janeta Ciocan.

Cine nu cinsteşte Sânzâinele, adică cine nu culege flori de Sânzâiene, nu împleteşte cununi şi nu le aruncă peste casă sau nu face niciun alt obicei din nenumăratele tradiţii existente, îşi atrag pedeapse din partea „zânelor” bune. În acest caz, Sânzâienele împrăştie vijelii, grindină şi distrug recolte.

Fetele se tăvălesc goale în roua dimineţii

În Maramureş, fetele nemăritate obişnuiau să se spele dimineaţa, în roua sânzâienelor, ca să aibă copii. „Fetele dezbrăcate se tăvăleau în iarbă ca să fie fertile”, adaugă etnologul. Şi femeile se spală în apă curgătoare ca să fie curate de această sărbătoare. Nu orice are dreptul să culeagă această plantă, doar copii şi femeile ajunse la menopauză. Altfel, îşi pierd puterea plantele.

În această noapte, de 23 spre 24 iunie, fetele nemăritate îşi pun la căpătâi flori de Sânzâiene în speranţă că îşi vor visa ursitul, adică jumătatea.

Cununa peste casă arată cât trăieşti

După ce sunt culese, florile de Sânzâiene se împletesc şi se aruncă peste casă. „Cununile care rămân pe casă, undeva sus, pe acoperiş, înseamnă că acele persoane care le-au aruncat vor trăi mult. Cele care ajung în partea de jos a acoperişului înseamnă viaţă scurtă. Iar cununile care cad de pe acoperiş vestesc sfârşitul apropiat al celor care le-au aruncat”, mai spune etnologul. În Maramureş mai există o tradiţie potrivit căreia florile de sânzâiene se impletesc sub formă de cruce, se duc la biserică şi se sfinţesc, iar apoi se pun la „crucile” drumului (pe drumurile din afara satului, unde se află pământurile pe care le lucrează sătenii) ca să rodească holdele şi recoltele.

„Călare” pe foc

Pe Valea Vişeului, în judeţul Maramureş, oamenii mai aruncă de pe munte roţi de foc care luminează noaptea şi se sting jos, în apa râului. „Mai demult, roţile erau din lemn, acum sunt din cauciuc”, afirmă Janeta Ciocan. Dacă fetele îşi pun Sânzâiene la căpătâi, flăcăii fac, în aceeaşi noapte, foc, doar din lemn de brad. Îşi iau nişte bote pe care le transformă în făclii şi le leagă în jurul lor, iar apoi sar peste ele. „Se creează impresia că sunt călare pe foc. Toate aceste obiceiuri şi superstiţii de Sânzâine sunt un omagiu adus soarelui, o sărbătoare a soarelui, care, acum, se află la puterea sa maximă, iar prin aceste ritualuri se încearcă întărirea lui”, explică etnologul.

Craiova: Sânzienele alungă bolile şi sporesc roadele la olteni

preluat din http://www.adevarul.ro/locale/craiova/Craiova-_Sanzienele_alunga_bolile_si_sporesc_roadele_la_olteni_0_505149538.html

Fetele se împodobesc astăzi cu frumoase cununile din flori de sânziene

Craiova

Fetele se împodobesc astăzi cu frumoase cununile din flori de sânziene

Bătrânii din sudul ţării le spun drăgaice şi le descriu drept zâne bune, care colindă prin sate, aducându-le oamenilor sănătate şi recolte bogate.

Este ziua în care se celebrează vara, cucul amuţeşte, femeile merg cu coşurile la biserică, împart colăcei şi dulciuri copiilor, căci este sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul.

Azi-noapte, fetele nemăritate şi-au pus flori de sânziene sub perne, iar celor mai norocoase li s-a arătat în vis ursitul.

Prin părţile Gorjului şi ici-colo, prin restul Olteniei, se mai obişnuieşte ca astăzi o fată să fie aleasă regină şi împodobită de celelalte cu marame şi cununi, pentru ca apoi să pornească toate în alai pe drumuri de ţară şi să străbată câmpurile, pentru binecuvântarea oamenilor şi belşugul roadelor.

„Mai există şi obiceiul ca fetele să arunce coroniţele de sânziene pe acoperişul caselor. Unii spun că, dacă o coroniţă cade, este semn rău despre iubit, alţii că, de fapt, anunţă apropierea nunţii. Important este Dansul Drăgaicei, care, deşi nu este ritualic, este îndrăgit şi dus mai departe“, spune Nicolae Dumitru, referent în cadrul Centrului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj.

Flori culese pentru leacuri

Oltenii care ţin la tradiţii adună astăzi sânziene, în special dintre cele galbene, pentru a le transforma în leacuri bune de pus pe rană sau în cingători care să înlăture durerile de spate. Foarte bune sunt considerate cele ce au înflorit noaptea trecută. Tot acum este ziua potrivită pentru a fi culese şi alte plante vindecătoare.

and… for me this:
“I love being a writer. What I can’t stand is the paperwork.” – Peter De Vries

Advertisements

atelierul în care trebuie să mai învăţăm câte ceva


iubire caută-ţi de drum
nu veni acuma n-am
masă n-am casă şi nici
focul regenerator
nu arde în locul inimii mele e
un cub cu feţe scrise de suferinţe

nimeni până acum nu
a ştiut să-l şlefuiască
spre perfecţiune

Ottilia Ardeleanu

(14 iunie 2012)

and… for me this:

“I try to leave out the parts that people skip.” – Elmore Leonard

nu poţi opri

dragostea cum ai tăia
panglica la trecerea pragului unei
clădiri somptuoase
acele curiozităţi
te atrag mai departe
tot mai adânc
între pereţi roşii
semne vitale
peste tâmple cu flori
timpul socoteşte
gânduri pe care nu
le pot scrie aşa cum
pe placa inaugurală

jumătate de
inimă tu jumătate
eu o mare
deschidere

lumea să mai şi
aplaude

Ottilia Ardeleanu

(14 iunie 2012)

and… for me this:

“The best way to become acquainted with a subject is to write a book about it.” – Benjamin Disraeli

relaţie sau cum s-o numi

se scutură păsări
din ziduri boarea de tei
naufragiază în nările mele
bezmetică inimă
mi-a luat-o înainte
printre maci
aerul alunecă pe coapse de
rochie mătăsoasă
într-un orizont în care
oamenii au nişte
trăsături
mă scutur de
afecţiuni

Ottilia Ardeleanu

(12 iunie 2012)

and… for me this:

“The best style is the style you don’t notice.” – Somerset Maugham

el e foarte poetic în tot ce face

aerul ăsta
iubăreţ se lipeşte
de buze sâni coapse
băgăciosul
se face morişcă prin porii mei
briză îndrăgostită
alerg cu toţi cilii şi cromozomii până
dau de ţărmul catifelat de piele unde
colonii de furnici urcă şi coboară
muşuroaie de fiori
strâng sentimente pentru
zile negre
ciupituri care
dor uneori

Ottilia Ardeleanu

(11 mai 2012)

simfonie concertantă

ascult îndelung marea
se revarsă din trompe de elefanţi
ivorie şi neastâmpărată
te caut prin suflul marin
de nicăieri vine o muzică salină
se apropie mult de sufletul meu harfă
ciupită cu degete de briză mi se pare că
eşti tu împarţi lumea în două
noi şi nu mai contează
braţele tale fac diferenţa
dincolo de spume şi atoli
ochii lui dumnezeu
blânzi se plimbă pe ochii mei
două iole albastre au tresărit
lasă e lângă tine dar nu-l vezi
şi dispar în vreme ce
îmi smulg scoici din piele
ca şi când te-aş scoate
din inimă

Ottilia Ardeleanu

(10 iunie 2012)

bagă de seamă

ele vin în lungul serii
printre pleoape
cu o tablă de şah
pe fruntea mea
se mută dintr-o celulă în alta
într-o direcţie pândită
îmi oferă şansa unui arbitraj onest
la un mat se încheie
de partea albelor vin alte găşti
curse prăfuite pe fruntea mea un
bulevard cu palmieri sensuri
şi afişe cu picioare lungi
accidente câte morţi
mi-au trecut pe
dinainte
de cristos piramide întregi
niciun nume ratat
dimineaţa cânepiu se întorc unele
de prin baruri parcuri case
de toleranţă fruntea mi se clatină
lună în coadă de peşte
tâmple se zbat (i)ele
se destrăbălează
pe unde apucă
dezordine perfectă
furioasă scapăr ochii de o
dimineaţă
nimeni
în(_)jur

Ottilia Ardeleanu

(6 iunie 2012)

and… for me this:

“The scariest moment is always just before you start.” Stephen King