lui nu i-aş căuta motive i-aş da motive

poetului meu nu i-aş reproşa
dacă nu şi-ar tunde barba i-ar creşte
plete până în tălpi nici dacă ar fi
înconjurat de trabucuri ori scrum ori
dacă ar uita că mai e nevoie şi de
mâncare pe lumea asta şi de
iubire corp la corp
nu m-ar supăra să mă înşele cu
cititoarele lui cu ochii de broască
într-o baltă de versuri multe şi verzi
cu miros de vegetaţie crescută artificial
nu i-aş reproşa că petrece
prea multe nopţi în braţele muzelor
somnambul pe balustrada ideilor
repede ar cădea în picioare ca un motan care
fornăie mulţumit de propria condiţie
a cuvântului

ci

aş vrea să prindem împreună
ora pământului

Ottilia Ardeleanu

(23 martie 2013)

and… for me this:
“A metaphor is like a simile.” Author Unknown

fenomene paranormale


ninge de parc-ar scutura vecina de deasupra
faţa de masă cu firimiturile de revelion
peste rufele mele întinse la uscat
dar dacă mă apropii mai bine de hubloul naturii
plâng pescăruşii cu boabe de sare
din marea cea neagră de grija celui nou născut
şi totuşi coşurile unor case stau cu gurile căscate
privind în neant şi înghiţind în sec

de fapt, îmi ning mie ideile aşa ca şi când
ar înmuguri primăverile în florile de cireş
uite chiar cad confetti din mâini
franjurate pagini cu implanturi de versuri
se scutură şi petele incolore de pe frunze
modelele din hainele de petrecere
petele de orice fel
iubirea pulbere

Ottilia Ardeleanu
(2 ian 2010)

sortitului

de un timp
mă gândesc doar la cuvânt
pe care îl aştept
parcă ai fi un dumnezeu

să-I dăm pace odată
să-L lăsăm să se nască liniştit
destul
Îl hulim apoi ne rugăm Lui de iertare
mă mir că ne mai ştie ca pe
ioan ana maria vasile ilie gheorghe elena matei

L-am târât şi în revoluţie
I-am imputat că nu împiedică moartea
de toate neputinţele noastre
de viaţă de mamă de copii
L-am învinovăţit

în versuri

pironeşte-mă
vreau să-ţi fiu eu
dumnezeul

fie-ţi iertate cuvintele
că nu ştii ce spui
când mă acuzi că te-aş fi putut salva
de la poezie

Ottilia Ardeleanu
18 dec. 2011

and… for me this:
“The only reason for being a professional writer is that you can’t help it.” – Leo Rosten

R&J

o romeo dacă aş intra pe mess diseară
fără să mă vadă tata mi-ai mai da link
la balada aia rock pe care o acordaseşi
deocheat pentru mine la chitară şi pian
când chiuleam de la şcoală şi ne duceam
la club să facem repetiţie pentru concurs

îmi scriseseşi tu nişte versuri nu-mă-uita
se cam pretau la orice julietă cu toate astea
fericirea se mula pe mine perfect aveam
90 60 90 şi viaţa neîncepută

(ai noştri sunt vecini dar nu-şi vorbesc când
au de împărţit ranchiune terenuri şi nevralgii
impun interdicţii ascund laptopurile şmecheri
ne dăm semeseuri până se consumă bateria)

romeo aşa nu mai e de trăit lol

hai gândeşte-te cum să fugim în lume
unde ar fi valabile diplomele noastre ca să
ne facem viaţa cursivă departe de origini

dacă e nevoie ascuţim iubirea să ne tăiem drum
şi de n-om putea ne-om împlânta-o adânc

morţi în ea
se va găsi cineva să ne
re-compună
într-o altă gamă

Ottilia Ardeleanu