o mulţime de insecte
lumea
pişcă degeaba te fereşti
apare de oriunde
se înfige şi trage setos
licoarea rubinie
o tolbă de venin cerul
stropeşte cu substanţe
nimicitoare natura asta
astmatică
respiraţia se îngreunează
până la sufocare
inhalezi
aerul prin care aceste fiinţe se frământă
fiecare cu zborul ei
ori căderea
te doare
tuşeşti din piept disperi până la
tubul de oxigen
firul de pai altădată
ţinut în colţul buzelor fresh sărutate
raluri
în plămânii tăi
se odihneşte moartea
de-ar fi iubirea
flaconul acesta vital
de care am devenit dependenţi
Ottilia Ardeleanu
(27-28 iunie 2014)
Poezieromaneasca's Blog 