despre ce să faci cu poemele, primăvara

azi m-am hotărât
să scot toate poemele afară
pe sârmă, la uscat
ce dacă o să mi le vadă vecinii
unele sunt de dragoste
s-ar putea să rămân fără ele
se mai practică, încă,
însuşirea lucrurilor altora

le voi peria
le voi scutura de inutilităţi.
vor putea îmbrăca sentimente
precum o blăniţă înspicată
de iepuraş

voi developa
şi toate clişeele
în laboratorul poetic
noaptea când zefirul
hoinăreşte magnetic
printre holograme sufleteşti

primăvara mi-a promis
că iniţiază un cenaclu
al celor mai fragede versuri
pot participa iubirea prietenia
voia bună
vor fi prezente fantezia şi umorul
nu vor lipsi muzele
precum ursitorile
şi toate florile îşi vor deschide inimile
spre desfătare

de curând s-a anunţat
un concurs de poezie
aşa că voi scrobi cel mai drăguţ poem
cu metafore şi tropi
îl voi însori în raza imaginaţiei
îl voi pune într-un plic cu deschidere amplă
şi-l voi trimite spre analiză,
pe spinarea unui şoricel oacheş

Ottilia Ardeleanu

(22 martie 2010)

despre acestea nu am mai spus de Ottilia Ardeleanu

în fiecare seară mă încui într-o cameră de cristal
rulez aripi de fluturi şi le înmoi în lichidul albastru
picur semn cu semn până ce se aude numai susurul
fiecare venit îşi lasă hainele pe celălalt mal
se scaldă în cuvinte cu veselia copilăriei
oameni în toată firea

fericită fac tot soiul de origami cu metafore
le dau drumul alegoric la vale
ei prind ce le place studiază şi pleacă altfel

un şoricel intră ca într-un sac de nuci
mă şi amuză cu mustăţile lui
aş putea scrie un roman
despre

(2 iunie 2011)