am rămas de Ottilia Ardeleanu


când am deschis fereastra
prima dată în seara lăsată
pe gânduri
chiar pe glaful dinspre
grădina de stele
luna părea un instrument
de ciupit

o mână divină
pe lângă coarde

le-a atins din mers
ele s-au legănat vesel
într-o chemare ca un ecou

Dumnezeu s-a oprit
creştineşte
m-a privit în semn de
cruce

nu m-am împotrivit
am intrat fără teamă
ciobanul cu oile mi-a insuflat doar
un acord

iar eu am rămas
cel puţin pentru
o melodie

(28 mai 2011)