asfalt

mă dăduseră la oraş pentru mai multe şanse
era exigenţă la internat control riguros
nu prea aveai ce să faci
unii săreau gardul de fier
ca să prindă un film o discotecă un sărut ajungeau
cu nota scăzută la purtare de-aia nu mai puteau ei
părinţii îi certau mai luau şi palme în faţa clasei jurau că nu mai fac
ei aş continuau cu altele şi mai şi şapteşpe ani doar o dată
îi ai cum îi petreci

la desen un prof tânăr cu părul peste chelie
pedagog desăvârşit în arta culorilor îmi amintea de
celălalt din gimnaziu a băgat capul pe uşă serios a întrebat
claşa şaşa şe e şuş
în loc de vreun răspuns clocote de râs
mai nou s-a despărţit de nevastă zicea că nu doarme artistic :))

se organizase concurs
desene pe asfalt mă selecţionaseră şi pe mine
o lună în balconul de
vizavi liceul nostru
impunător dinafară viu dinlăuntru temă ingenioasă

în piaţa prefecturii cretele
dădeau bine sub degete solare
pereţi acoperiş ferestre grele
în linii de ploaie profu surprins
nu studiasem pictori de gen

rugată să cedez premiul unei colege
dintr-a şasea cu bust de pionieră
foarte expresiv la vârsta ei gioconda
mie nu mi-a picat bine
zâmbetul opus domnului trestian
într-atâta i-a plăcut
liceul ca unul de artă prin
locul acela istoria picturii în două volume
cu dedicaţie diploma
câştigătoare o poză în care
abia mă recunosc

Ottilia Ardeleanu