scaunul acesta

cunoaște atâta istorie în pielea lui roasă
pe la margini s-au agățat atâtea
stofe atâtea fuste și atâți pantaloni
păstrează încă forme de femei și bărbați
mirosul lor felul de a sta greutatea și toate mișcările
o piesă de muzeu valoroasă la care te uiți impresionat
a rezistat atâtor generații

punct de atracție moment de entuziasm
mii de persoane fac poze în acesta
ca și cum ar fi tronul vreunui rege
ba chiar rup bucăți din el și le păstrează
ca pe niște moaște
aerul devine somptuos templu imaginar

în profunzime are chiar și urme de tălpi
de pe când fata în casă ori de serviciu ori
cea mai fără de noroc se cocoța să șteargă
geamurile către visare

scârțâie de câte ori se anunță o zi neagră

 

4 Responses to “scaunul acesta”

  1. poetatapreferata Says:

    Cu câtă minuțiozitate un simplu scaun capătă viață!!! Am citit, am recitit… Foarte profund scrise aceste versuri!

  2. Petrica Viorica Says:

    O primavara minunata, prietena mea preferata ! scuze pentru intarziere…am intrat tarziu aici…drumurile ma omoara. narcisele din gradina mea ti le daruiesc cu drag, Vio


Welcome

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: