cine să fie pe cale de dispariţie

ador pădurea peste drum de ochii mei
îmi dă viaţă

observ un lup în curte
nu ştiu cine l-a dat afară din pădure
de câteva nopţi mă păzeşte
să nu mă atace alte jivine
sau să mă sfârtece
când va prinde momentul

ochii sticloşi ca două lămpi de grădină
îngropate din greşeală aproape
trec prin mine steaua polară şi sosia ei

mă opresc în prag să-l înfrunt direct
cu senzorii mei de control
după dârele de salivă pot să-mi dau seama
ce colţi are

nu urlă
o vrea să ne împrietenim

m-am pomenit şi cu dihorul
o vulpe şi-o cucuvea
s-au instalat ca la pensiune
în curtea mea cu gazon
să bage spaima în păsările de la care
împrumut zborul
de fiecare zi

acum nu sunt sigură dacă lupul e lupul
nici pentru sălbăticiunile celelalte nu bag mâna-n foc
pădurea nici pe-atât nu mai ştiu a cui e
posibil ca nici ograda

să nu mai fie a mea

Ottilia Ardeleanu

(26 august 2013)

Welcome

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: