lui nu i-aş căuta motive i-aş da motive

poetului meu nu i-aş reproşa
dacă nu şi-ar tunde barba i-ar creşte
plete până în tălpi nici dacă ar fi
înconjurat de trabucuri ori scrum ori
dacă ar uita că mai e nevoie şi de
mâncare pe lumea asta şi de
iubire corp la corp
nu m-ar supăra să mă înşele cu
cititoarele lui cu ochii de broască
într-o baltă de versuri multe şi verzi
cu miros de vegetaţie crescută artificial
nu i-aş reproşa că petrece
prea multe nopţi în braţele muzelor
somnambul pe balustrada ideilor
repede ar cădea în picioare ca un motan care
fornăie mulţumit de propria condiţie
a cuvântului

ci

aş vrea să prindem împreună
ora pământului

Ottilia Ardeleanu

(23 martie 2013)

and… for me this:
“A metaphor is like a simile.” Author Unknown

fiecare se manifestă în funcţie de ceea ce-i lipseşte

în lumea asta împrăştiată pe covorul vieţii
dumnezeu rezemat de un moşmon cu mâinile
rătăceşte printre noi la întâmplare caută
să ne combine după forme şi culori
cine ştie cât îi trebuie să găsească
piesele nimerite pentru îmbinarea perfectă
oricine să capete chip şi suflet

trupuri la marginea a două piese de puzzle
cu arcuiri delicate ne aşteptăm rândul
din grămada de oameni doar două
configuraţii inexpresive suntem până când
el ne va lipi într-o oarbă potrivire

Ottilia Ardeleanu

(10 martie 2013)

and… for me this:
“The art of writing is the art of discovering what you believe.” Gustave Flaubert