pierdută… de Ottilia Ardeleanu

(între a fi şi mine)

noaptea se luptă

dâră de sânge
impresionist împrăştiată pe o
lamă de laborator

nu ştiu dacă să-i zic durere
sau piercing cu cleşti de rac
în cărnurile unde credeam că
doar iubirea

pe tava brumărie
tumoră încă fierbinte

sufletul e undeva
în stare de
imponderabilitate
întind mâna şi mi se pare
că e al meu

niciodată
nu mă voi mai găsi cea dinainte
oricâte căutări aş inventa

cerul se varsă de groază
de nori prin ochi
îmi încearcă reflexele

terorizată

(7 aprilie 2011)