când simţi că te strânge de Ottilia Ardeleanu

(tăcerea)

câteva săptămâni
am crezut că numai eu şi cu mine
tăiem singurătatea în două
zeflemist
bomfaierul
rânj j j j ea pe dinăuntru
de fapt
în tot acest timp
igor se căţăra spre tavanul pe care stropii
de la ultima răbufnire a caloriferului
păreau o pictură klee
nici nu ştiu cât timp a rămas
în greva foamei

iar eu
în tăcere
ca între două uşi glisante

îmi venea să mă urc
pe pereţi

(29 ian. 2011)

4 Responses to “când simţi că te strânge de Ottilia Ardeleanu”

  1. incertitudini Says:

    eu şi cu mine
    tăiem singurătatea în două
    zeflemist
    bomfaierul
    rânj j j j ea pe dinăuntru”

    fugim de ea, o căutăm, o luăm de la capăt, în aceeași ,mereu, repetabilă poveste..
    Zile bune, Ottilia!!

  2. Ottilia Ardeleanu Says:

    e foarte adevărat, Gina, că fugim de ea, dar, uneori, ne-o dorim. ce este şi mai sigur, este faptul că, vrem-nu vrem, coexistăm… ea mereu, noi… în trecere.

    toate cele bune!

  3. Cristian LISANDRU Says:

    Felicitări pentru poem, Ottilia, l-am citit cu mare plăcere. Gândurile noastre bune, un final de săptămână cât mai bun!
    Ce frumos – “am crezut că numai eu şi cu mine
    tăiem singurătatea în două”

  4. Ottilia Ardeleanu Says:

    Cristian, îţi mulţumesc pentru cuvinte, fidelitatea trecerilor şi recepţionării mesajelor mele care se vor simple dar puternice…

    o duminică liniştită!


Welcome

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: