(!)
strada se goleşte
ca o sticlă
de lapte
mămăligă pripită
luna
în ceaunul dintre stânci
abureşte
mintea mea
purtată de vânt
pare
vântul suflând sub pirostrii
spre faţa întunecată
oamenii
volatilizează
(20 ian. 2011)
(!)
strada se goleşte
ca o sticlă
de lapte
mămăligă pripită
luna
în ceaunul dintre stânci
abureşte
mintea mea
purtată de vânt
pare
vântul suflând sub pirostrii
spre faţa întunecată
oamenii
volatilizează
(20 ian. 2011)