îmi fumează gândurile de Ottilia Ardeleanu

(de atâta vreme)

cu mâinile căuş
mă ţintuieşte îi dau o hârtie scrisă
un poem de dragoste
desenasem şi inimioare pe margini
aplicasem buzele cu sidef
apoi dedesubt mi-am tras o semnătură
mamă mamă
face o ţigară lungă
o tot pipăie între degete
parcă mă atinge
o lipeşte plescăind limba
o miroase cum adulmecă un câine în călduri
îmi cere foc din toată inima i-aş fi dat
dacă aş fi ştiut că-i face bine
până la urmă cere de la vecinul
tot parfumul versurilor mele se transformă într-o tuse psihogenă

a doua zi la fel şi zi după zi
până ce întreg jurnalul meu scris pe burtă
când luna părea o brichetă cu magnetou
a ajuns un bax de ţigări

(12 sept. 2010)

ŞI-ACUM, SĂ COLINDĂM  BLOGURI!

CRISTIAN LISANDRU (Gogoşi cu gem la balta lu` Înecatu` – 8 –);

INCERTITUDINI (prea sărac)

PAUL SANDU (de parcă caut, de parcă sunt căutat);

DEJA-VU ( ce bine că eşti)

toamna asta este un clopot de Ottilia Ardeleanu

(tare mai bate)

oamenii se închină ies la porţi
şi se întreabă cine a mai murit
convoaie de nori cu frunţile plecate trec
în urmă jelind furtunile înfăşurate în broboade
la răscruci aruncă mărunţiş
vârtejuri depun coroane de frunze

vuieşte
s-a dus şi ziua de azi
am îngropat-o

(12 sept. 2010)

ŞI-ACUM, SĂ COLINDĂM  BLOGURI!

CRISTIAN LISANDRU (Gogoşi cu gem la balta lu` Înecatu` – 8 –);

INCERTITUDINI (prea sărac)

PAUL SANDU (de parcă caut, de parcă sunt căutat);

DEJA-VU ( ce bine că eşti)