în toamna asta ca un copac de Ottilia Ardeleanu

(inspirat din imagini)

metamorfozează frunzele
după inima mea
veştejeşte vremea
mărăcinii aleargă spasmodic
în ceasul acela nu va mai cânta solitarul
voi auzi durerea cum îmi taie braţele trupul
drujba va continua să urle
până toate păsările
din mine vor pleca
să mă elibereze
iar cerul îşi va cerne nor cu dor

să iubesc
să iubesc până nu
se va închide poarta
şi ultimul butuc va fi aruncat în foc

(24 oct. 2010)


ŞI-ACUM, SĂ COLINDĂM  BLOGURI!

IOANBISTRIŢEANUL (oraşul spînzuraţilor) ;

MARIA POSTU (Doar pastila impotriva insomniei…);

MARIA POSTU (De ce iti place sa te reinventezi atat de des?);

CRISTIAN LISANDRU (LA MULŢI ANI, GEANINA! TE IUBESC!);

INCERTITUDINI („iarba știe);

PAUL SANDU (poezie de 1 yuan);

DEJA-VU ( Gândeşte pozitiv)