un du-te vino pe trepte care se pierd dinainte / Ottilia Ardeleanu


(forfotă)


un tren cu multe gări

sosiri plecări

suflete care coboară urcă

nici nu se văd

îşi părăsesc gândurile împrumută altele

particule care comunică prin ciocnire

simţi loviturile

din umbra propriilor nelinişti

călcat în picioare de nimeni

uneori o mână îţi întinde mângâiere

o dai deoparte ca pe-o barieră

care cerşeşte atenţie

scurte atingeri şi priveşti dâre magnetice

asculţi zumzetul

îţi scuturi umerii de flori şi treci mai departe

peronul e lung

în valiză nu ai decât visele

suficient ca să pari bine îmbrăcat

şi-o carte care duce crucea


dar ce sunt

toate aceste forme

gonind pe scări

cu ieşire pe graniţa dintre


(21 sept. 2010)