am inima bandajată cu poeme [Ottilia Ardeleanu]

intră, mai întâi, aici: Concurs de poezie anual 2010 “Mai presus de sine”

şi-apoi, revino!


(dar nu cred că mai trece)


o bătea

pe mama se lipeau amurguri vinete

alungate de furtuni

care nu se mai terminau

îmi vuiau urechile

fugeam cu lacrimi în pumni

în pod

întunericul îşi înfigea dinţii

nu ţipam

m-ar fi găsit

şoarecii

se ascundeau şi ei în hambar

se auzeau boabele zăngănind

frica mă urca pe o măsuţă

lângă o carte de poezii

o mână anuştiucui

rupea bucăţi şi mi le punea pe inimă

am şi-acum cicatricile

tomuri întregi


zorii păreau ghemuiţi în lucarnă

aveam atâta foc în mine

că ar fi ars toată casa

şi sufletul mamei


mă rugam

să o găsesc

neatinsă


(8 sept. 2010)