copacul cu oameni de Ottilia Ardeleanu

(gânduri înfrunzite)

 

copacii cresc din cer

din rădăcini nori ori păsări

câteodată şi curcubeu

coroanele sunt colorate după sufletul fiecăruia

cer ca o reţea de rădăcini

internetul!

 

în coroana coroanelor

stăm atârnaţi

unii mai dulci alţii acrişori

cei mai mulţi suntem amari

în noi cresc viermi

lăsând urme adânci

uneori ne ies pe gură

fluturi albi acoperă bolta

roind se ciocnesc mai iscă furtuni

din rădăcini de copaci cu oameni răi

pocnesc ca nişte bice

ochii fulgere

 

fiind răsturnaţi

ne plac lucrurile de-a-ndoaselea

nici nu ne mai mirăm

ni se pare că viaţa e tristă de fapt ea e frumoasă

sau invers?

 

cert este că în copac ne rămân doar tălpile

celelalte greutăţile toate

se rostogolesc prin noi

bolovani

la inimă

  (23 iunie 2010)

COLINDĂM  BLOGURI – IOANBISTRIŢEANUL (intraţi pe forum aici); MARIA POSTU (M-am intors dintr-o calatorie…); CRISTIAN LISANDRU (TORTURĂ SENZUALĂ); DEJA-VU (aiureli de vară…); PAUL SANDU (Ura! A inceput dictatura!); Raul Coldea (să îţi spun despre oraşul din mine ana); LEO (Macrouri); MIHAELA MAN (Hop şi eu cu o leapşă); KIŢU DANIEL (Adună toate lacrimile mele în palma ta); KATY (pentru un sondaj); ŞTEFAN-DORU DĂNCUŞ (Blitz Show ediţia II – moderator Felix Nicolau);IRIZAŢII (…)PAUL GABOR (am să pieptăn praful de acasă); DANIEL-IONUŢ VASILE (Raţiunea şi capitalul); ORRY (Flashback – uri) ; ANDI (Patru armonii urbane pentru micii voluptuoşi);

bunica de Ottilia Ardeleanu

(amintiri)

 

avea mereu ceva sfânt

în priviri vorbe gesturi

până şi zâmbetul era altfel

când îşi făcea cruce

îngenunchea şi timpul

smerite erau florile via răzoarele

animalele amuţeau

 

numai ea ştia să împletească pâinea

colacii erau ca nişte coroane de spice

avea un pistornic de lemn

crucile rămâneau în coca dospită

ca ştampilele pe scrisorile pe care i le trimiteam

în anii de şcoală

 

ce frumos încondeia ouăle de Paşti

cunoştea atâtea modele

parcă văd cutia cu ceară

aşezată lângă focul din vatră

şi un obiect cu vârf

improvizat

cu el trasa linii forme flori simboluri bisericeşti

mai era şi felul în care ţinea condeiul

cum analiza oul

pictatul ştersul vopsitul ungerea cu grăsime

depozitarea în coşul anume…

 

ochii ei aveau sclipiri pe care nicio stea nu ştia să le scapere

iar vorba îi era simplă dar înţeleaptă

 

nu ştiu cum arăta când era nervoasă

nu am văzut-o niciodată

deşi mai primeam câte-o dojană

 

ştiu doar că tot ce era în jurul ei

mirosea a dulceaţă

 (22 iunie 2010)

COLINDĂM  BLOGURI – IOANBISTRIŢEANUL (intraţi pe forum aici); MARIA POSTU (M-am intors dintr-o calatorie…); CRISTIAN LISANDRU (TORTURĂ SENZUALĂ); DEJA-VU (aiureli de vară…); PAUL SANDU (Ura! A inceput dictatura!); Raul Coldea (să îţi spun despre oraşul din mine ana); LEO (Macrouri); MIHAELA MAN (Hop şi eu cu o leapşă); KIŢU DANIEL (Adună toate lacrimile mele în palma ta); KATY (pentru un sondaj); ŞTEFAN-DORU DĂNCUŞ (Blitz Show ediţia II – moderator Felix Nicolau);IRIZAŢII (…)PAUL GABOR (am să pieptăn praful de acasă); DANIEL-IONUŢ VASILE (Raţiunea şi capitalul); ORRY (Flashback – uri) ; ANDI (Patru armonii urbane pentru micii voluptuoşi);