(de dragoste)
în clipa aceasta o să tac
aşa cum amuţeşte vântul
iar marea se adună grămadă
într-un colţ de lună palidă
parcă şi-ar fi uitat secera
ultimul ţăran pe singura tarla
de pe unicul pământ care ne poate ţine
pe amândoi
când ne uităm pieziş
şi îngânăm toate cuvintele pe care
nicio poezie de dragoste
nu le-ar putea înghiţi
doamne cât mă doare
colţul ăla de lună
înfipt în ceaşca de cafea
în zaţul rece
abia desluşesc semne
de armonie
pe drum de seară
(30 nov. 2010)
URGENTAŢI! Pentru câştigătorii concursului “POEZIE ŞI SUFLET”!
Grăbiţi-vă să-mi trimiteţi câteva date autobiografice şi adresele:
Mihai Bulf, Ioana Dobre şi Irina-Lucia Mihalca (numai date autobiografice)!
Publicaţiile sunt în aşteptare! Să nu abuzăm de răbdarea acestora, vă rog!
Mulţumesc.
ŞI-ACUM, SĂ COLINDĂM BLOGURI!
IOANBISTRIŢEANUL (Trotuarul meu (în prag de iarnă)) ;
CRISTIAN LISANDRU (Martirii propriilor drame interioare);
INCERTITUDINI (oglinzi paralele);
DEJA-VU ( Iubeşte-mă mai mult ca niciodată)