la cămin aveam oglindă născocită [Ottilia Ardeleanu]

intră, mai întâi, aici: Concurs de poezie anual 2010 “Mai presus de sine”

şi-apoi, revino!

(întâmplări adolescentine)

în camera cu zece paturi o colegă nouă
mărunţică şi cam oacheşă
îşi lăsase geamantanul de carton
pe noptieră
părea un ceaslov

avea un aer de văduvă
fără zâmbetul risipit undeva
îmi vorbea numai mie
despre lucruri stânjenitoare
noaptea când nu aveam somn
se lipea de mine ca o siameză
tăciunii din ochii ei mă ardeau
mă prăjeam în cuvinte
până când zorii sunau trompetele

nu ştiu cum de nu adormeam
la ştiinţele politice

în pauze scotea o carte
citea îi tremurau buzele
colegii îşi dădeau coate
se maimuţăreau

seara se furişa într-un fel de mansardă
repeta cu voce tare gesticulând
în faţa oglinzii născocite

nu nu era nebună
îi plăcea să joace teatru
nu cu oameni

(12 sept. 2010)

COLINDĂM  BLOGURI – IOANBISTRIŢEANUL (Concurs de poezie anual 2010 “Mai presus de sine”); CRISTIAN LISANDRU (Vulpea); MARIA POSTU (Poezia, o halta facultativa in abonamentul viata-moarte); INCERTITUDINI (nostalgie și mister); DEJA-VU (Iubeşte-ma azi ); PAUL SANDU (Cartea Iuliei – O lansare la inceput de toamna); MIHAELA MAN (Ştiai?)